Romania la cumparaturi. Codex Alimentarius

Romania_la_cumparaturi

Codex Alimentarius. Un secret, o directiva globala, care a intrat deja in vigoare in aproape toata lumea, inclusiv in tara noastra. El vizeaza, se pare, un singur lucru: reducerea, in cateva decade, a populatiei mondiale de la mai bine de 7 miliarde de oameni la numai 2 miliarde. O idee pe care intr-un fel as imbratisa-o, daca nu as crede ca lumea poate sa inceapa un mod de viata mai sustenabil si mai “prietenos” cu mediul inconjurator, pentru ca un lucru e cert, in momentul de fata consumam cu 50% mai mult decat Pamantul ne poate oferi, procentul e in crestere, si mai devreme sau tarziu ceva trebuie sa se schimbe.

Ce putem face? Pentru ca pe site-ul companiei Monsanto (fugiti cand auziti acest cuvant) ni se spune ca umanitatea va trebui sa produca in urmatorii 40 de ani mai multe alimente decat a facut-o in ultimii 10000 de ani la un loc. Daca pana un demult, razboaiele erau cele care “reglau” numarul pamantenilor, acum secretul sta in controlarea alimentelor, prin introducerea in sistem a unor substante nocive, generatoare de boli menite sa decimeze populatia. Si cand te gandesti ca tocmai Organizatia Mondiala a Sanatatii si Organizatia pentru Alimente si Agricultura, ambele apartinand de ONU, cu finantare provenita in special din partea industriei farmaceutice (se intelege clar de ce), vin “in spijinul” populatiei cu paragrafe precum: toti nutrientii sunt considerati toxine, orice vitamina sau supliment alimentar, orice concurent al industriei farmaceutice, interzis, orice animal care este crescut in scop alimentar trebuie tratat cu hormoni de crestere (Monsanto), toate alimentele trebuie irradiate, orice tratament naturist sa fie scos in afara legii, plante precum usturoiul sau menta sa fie considerate ilegale.

Din punctul meu de vedere este evident ca am facut un mare serviciu Uniunii Europene prin aderarea la aceasta organizatie, devenid o mana cereasca, o piata de desfacere ideala, dar noi suntem cei responsabili, cei care aleg in final la raft. Nu e o coincidenta ca am scris acest articol, acum, in preajma Sarbatorilor de iarna, cea mai buna perioada pentru marile lanturi comerciale, perioada in care romanul nu se mai uita la nimic cand vine vorba de umplut cosul la cumparaturi. Daca cele 500 de milioane de semnaturi impotriva Codex Alimentaris nu au fost suficiente pentru a stopa adoptarea acestui cod de standarde alimentare, cum ar putea un singur drum la supermarchet sa schimbe ceva? Cum se face ca in doi ani de criza nu am auzit nici un politician, nici o persoana publica sa indemne si sa incurajeze consumul de produse facute in Romania. Cum sa iesim din criza cand cumparam cartofi din Israel, in timp ce producatorii din Brasov, Harghita, Covasna au devenit brusc necompetitivi, mere din Slovenia sau Turcia, in timp ce productia locala se strica prin beciuri. Da, prefer sa cumpar un mar urat si sanatos decat un mar bibelou si sa sper ca nu e mai vechi de doi ani. Prefer sa cumpar un produs alimentar cu un ambalaj parca din anii ’90 decat un produs al unei multicorporatii. Cu cat un produs are un termen de valabilitate mai mare, cu atat e mai nociv pentru om. Cum? Dintr-o data, ar trebui sa nu mai cumpar lapte in fiecare a doua seara de la un vecin care are doua-trei vacute in grajd de cand se stie, pentru ca am vazut o reclama la TV care ma indeamna sa cumpar doar lapte ambalat care rezista in frigider pana la o luna? Dureaza mai mult sa cautam produse fabricate local, sa studiem putin eticheta (cat timp o mai avem disponibila) a fiecarui bun cumparat, dar cum altfel sa o sustin pe batrinica care vinde in piata, cum altfel decat cumparand de la ea kilogramul ala de ceapa in detrimentul celui venit din Spania, de exemplu.

Inca mai avem de ales. Ce ma opreste sa fac sport sau sa merg cu bicicleta? Sa am plante in fiecare camera care sa mai absoarba din substantele nocive degajate de mobila sau aparate electonice. Ce ma opreste sa am un brad de Craciun in ghiveci in loc sa inspir mirosul de plastic ars al brazilor artificiali. De ce sa ma vacinez, cand pot sa sa beau cat mai multe ceaiuri naturale, sa folosesc cat mai putine medicamente, sa consum exact produsele bio, eco sau naturale produse local, banate de acest Codex… care este adevarul cand aflam zilnic ca un produs sau substanta a fost descoperita ca fiind nociva, sau cum dintr-o data un alt produs sau substanta pana nu de mult interzisa ne poate trata. Voi merge sa-mi fac un ceai de menta, menta crescuta in gradina, pe un sol imbogatit cu ingrasamant natural provenit din frunze si coji de legume, si mai tarziu voi merge la piata sa cumpar produse locale, sanatoase, de la producatori care le cultiva ca si pentru ei. Sa ma convinga cineva ca nu fac bine!

Sebastian Popescu